Ce nu il stiu a fi decat
O rana
Caci timpul insusi e rana
Ce nu vindeca
Doar trece nemilos
Si tu nu faci decat s astepti
Ca poate timpul
Peste timp
Va trece
Neincetat
Si te grabesti
Sa prinzi ultimul tren
De parc ar fi
Ultimul soare
Ce va mai rasari vreodata
Deasupra marii
Si nu vei sti ca
Zi de zi
Va fi
Acelasi timp
Si cand te vei gandi
Ca va fi trecut destul
Timp
Si tu esti inca acolo
Ca n ai avut curaj sa pleci
Nu vei mai fi stiut
Ca de cealalta parte
Eram eu
Asteptand sa apuna ultimul soare
Pe care tu l ai vazut rasarind
Pe malul aceleiasi mari
Si eu asezata pe aceeasi banca
Invelita de frunzele
Toamnei
Ce mi s au prins prin par
Si ti vei adanci atunci
Picioarele si mai mult
In nisipul rece
De inceput de toamna
Si capul iti va fi asezat pe genunchii
Scoicilor
Si ti vei plange lacrimile
Pana la epuizare
Iar de cealalta parte voi fi
Aceeasi eu
Neschimbata
Cu cativa ani
Asezati deasupra pielii
Si cand voi sti ca ai plecat
Ca timpul a sosit
Imi voi simti sangele
Cum pulseaza in tample
Si atunci voi sti
Ca a sosit momentul
Sa nu ma mai intorc
Pe aceeasi banca
In acelasi loc
Si ca va fi venit
Acelasi timp
In care vom pleca
Si ne vom revedea
La apusul aceluiasi soare
Pe aceeasi banca
Si vom fi inceput alt noi
Cu care parem a fi atat de
Obisnuiti
Dar pe care nu ni l vom
Mai putea
Aminti
Vreodata
Pentru ca va fi trecut
Demult acelasi timp
Pana ne vom fi revazut
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
"mi te-ai dat integral"